Leziunile musculare- sunt macrotraumatisme de origine interna produse de o contractie brusca a unui muschi, in anumite situatii favorizante si predispozante.
Cauze predispozante :-existenta unei spasmofilii
- existenta unei circulatii sanguine locale deficitare
- o serie de deficiente biologice, umorale, care tin uneori de un metabolism modificat , hipovitaminoze.
Cauze favorizante :- efortul brusc si violent fara o incalzire prealabila corecta, in conditiile unui climat rece si umed.
Cludatus si Kirshberg au aratat ca forta musculara se reduce direct proportional cu scaderea temperaturii si ca schimbarile presiunii atmosferice modifica procesul de oxigenare tisulara.
Alte cauze ar fi :-scaderea elasticitatii musculare datorita produsilor de catabolism rezulatati din travaliul muscular
- antrenarea inegala a anumitor grupe musculare agoniste , in detrimentul grupelor musculare antagoniste. Lipsa de sinergism intre muschii agonisti si antagonisti poate surveni la inceputul antrenamentului sau competitiei cand sportivul nu si-a facut o incalzire buna si astfel nu s-a prestabilit coordonarea msicarilor. Acest lucru se poate intampla si la sfarsitul competitiei, cand efortul prelungit duce la scaderea controlului nervos superior si coordonarii, ca si eficienta mecanismelor reflexelor locale (muschi-articulatii i-muschi)
- carente alimentare, conditii meteorologice deosebite
- echipamnetul sportiv necorespunzator
- proces de refacere nesatisfacator
Clasificarea leziunilor musculare.
Dupa suprafata ei leziunea musculara poate fi :- fibrilara (lezarea catorva fibre)
- fasciculara (cand sunt interesate cateva fascicule ale muschiului)
- fibrofasciculara (care reuneste unul-doua fascicule rupte)
- leziune totala ( cand leziunea intereseaza in buna parte sau in totalitate corpul muscular)
Cele mai fecvente localizari sunt la nivelul muschilor membrelor inferioare, mai exact la nivelul ischio-gambierilor, cvadricepsului femural, adductori ai coapsei, triceps sural.
Simpotomele care apar sunt :- durerea vie cu caracter de arsura brusca
- atitudine antalgica
- prezenta unui punct dureros la palpare
- tumefierea regiunii
- echimoza locala
- apartitia hematomului
Semne patognomonice pentru ruptura totala :durere vie ca o taietura de cutit si denivelarea muschiului pusa in evidenta prin palpare. Ecomiografia este metoda obiectiva de punere a diagnosticului care poate preciza existenta leziunii musculare si intinderea ei.
Tratament :- este foarte divers in raport cu gradul leziunii.
In primele 48 ore se recomanda crioterapia( comprese reci, aplicare de gheatza, ),calmante, medicatie miorelaxanta, medicatie antiflogistica.
Dupa primele 48 ore se recomanda ecomiografia si in functie de gravitatea leziunii se recomanda repaus segmentar cu sau fara imobilizare gipsata. Se continua medicatia antiflogistica si miorelaxanta 8- 10 zile. Medicatia trofostimulenta sui unguentele antiinflamtoare abia din ziua a 4-a vor fi introduse.
Cu bune rezultate poate fi utilizata fizioterapia- laserterapia + diapuls. Manevrele de masaj nu sunt recomandate in primele 15 zile !
In cazul rupturii totale musculare, sportivul va fi transportat la spital si supus interventiei chirurgicale.
Apar foarte multe recidive atunci cand nu este respectata perioada de repaus, leziunile in curs de cicatrizare rupandu-se , ceea ce duce la dublarea perioadei de inctivitate.
Dr.Laura Margareta Bara
Medic medicina sportiva
|
